Industria minieră
Pe teritoriul administrativ al comunei Corbu funcţionează câteva exploataţii miniere de extracţie. Activitatea de extracţie a calcarului este facilitată de posibilitatea de încărcare şi transport atât pe cale feroviară cât şi navală. Produsele principale sunt calcarul pentru var şi agregate concasate pentru construcţii civile, drumuri şi platforme. Fabricarea şi ambalarea cimentului pentru construcţii este o altă activitate ce se desfăşoară în zona carierelor de piatră din zona Luminiţa. Numai în ultimii ani s-au finalizat mai multe investiţii în industria extractivă şi în producţia materialelor de construcţii.

O investiţie de 20 de milioane de euro a avut ca rezultat construcţia unei linii tehnologice de măcinare, ambalare şi livrare a cimentului. Aceasta urmează să aibă o capacitate de producţie de 700-750 mii tone pe an, ceea ce reprezintă aproape 7% din piaţa locală. Pe lângă veniturile directe obţinute din exploatarea acestor linii de producţie, comuna Corbu beneficiază şi de contribuţia acestei companii la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din zonă şi sprijină autorităţile locale prin sponsorizări şi prin implicarea în diverse acţiuni comune, în beneficiul locuitorilor comunei.

Recent a intrat în funcţiune pe harta industriei materialelor de construcţii cea mai modernã fabricã de var din România. Operatorul a  investit peste 20 de milioane euro în cea mai nouă şi modernă fabrica de producere a varului din România. Procesul de proiectare şi construire a fabricii a durat mai putin de doi ani şi a fost coordonat şi implementat de o echipă de experţi din Elveţia şi Italia. În comparaţie cu fabricile tradiţionale de var, noua fabrică de var aduce o tehnologie performantă, care permite producerea tuturor tipurilor de var de cea mai bună calitate (var măcinat pentru BCA, var hidratat, var bulgări), în condiţii de siguranţă maximă în exploatare şi cu impact minim asupra mediului. Producţia este de cca 200-400 tone de var pe zi.

Industria piscicolă
Lacul Corbu reprezintă o importanta resursă naturală. Pe lângă pescuitul sportiv practicat de operatorii piscicoli din zonă, Ferma Piscicolă Corbu asigură popularea, creşterea şi valorificarea speciilor de peşte specific bălţilor cu apă dulce: Crap, Caras, Roşioară, Platică, Guvid. Ferma este o oază de linişte şi un loc excelent pentru pescuit sportiv şi relaxare. În cadrul fermei sunt amenajate doua bazine de pescuit sportiv, un bazin cu o suprafaţă de 15 ha şi celălalt cu suprafaţa de 400 ha. Peştele nu este furajat, iar starea biologica este foarte buna.
Pescarii care doresc să se antreneze pentru concursuri sunt asteptaţi pe lacul de 15 ha, pentru ceilalti pescari este pus la dispoziţie lacul mare Corbu 2. Ferma Piscicolă Corbu asigură facilitati pentru pescuitul sportiv pe lacul Corbu 2 astfel: 18 adăposturi provizorii pentru pescari – construcţii din lemn prevăzute cu 2 paturi. Adăposturile sunt amplasate în jurul bazinului, peste luciul apei, la aprox 3
m în interiorul lacului. Fiecare ponton cu adăpost provizoriu pentru pescari este prevăzut cu masă de lemn pentru lucru, scaune/buturugi lemn, coş de gunoi, umbrele.

Pe digurile şi malurile bazinului EC2 sunt amenajate 75 de standuri conform cerintelor regulamentului international de pescuit sportiv la crap. Pe diguri şi pe malurile bazinelor sunt amplasate toalete ecologice, numarul acestora fiind determinat de numarul pescarilor/concurenţilor. Accesul la locul de pescuit se poate face cu masina şi/sau ATV-urile din dotarea fermei. Ferma Piscicolă Corbu a fost desemnata oficial de catre Comitetul Director al Federaţiei Internaţionale de Pescuit Sportiv în ape dulci, ca organizator al Campionatului Mondial de Pescuit Sportiv la Crap 2012 pe lacul Corbu 2, sub directa coordonare a AGVPS România.

O investiţie mai puţin întâlnită se derulează pe raza comunei Corbu, pe malul Mării Negre, în vecinătatea Şantierului Naval – o crescătorie de calcan. Investiţia se realizează pe o suprafaţă de 8.800 mp din care 4.600 mp suprafaţă construită, iar valoarea ei se ridică la circa 4,5 milioane de euro, din care jumătate reprezintă fonduri europene. Tehnologia este furnizată de specialişti norvegieni, unitatea urmând, după finalizarea lucrărilor de construcţie şi popularea crescătoriei, să producă circa 150 de tone de calcan anual.

Avicultura
Aflată la ieşirea din localitatea Corbu, ferma de găini pentru producerea ouălelor de consum a renăscut în ultimii ani datorită investiţiilor majore care s-au făcut din fonduri proprii ale proprietarului, o firmă privată cu capital integral românesc. Aici există una dintre cele mai frumoase şi mai moderne ferme la standarde europene. S-au accesat fonduri europene pentru modernizarea fermei de găini în valoare de 1.800.000 de euro, care va duce la creşterea capacităţii fermei de la 40.000 la 75.000 de găini ouătoare şi la îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare, conform cerinţelor UE. În prezent, ferma deţine un număr considerabil de găini ouătoare (cca 28.000 de capete), ce produc zilnic un număr de 18.000 de ouă, care ajung pe piaţă la consumatori, după sortarea şi inscripţionarea lor. Depozitarea şi sortarea se fac în noul centru de colectare-sortare şi ambalare ouă care a fost finalizat şi dotat cu echipament de ultimă generaţie, cu o capacitate de sortare de 16.000 de ouă/oră, unde sunt asigurate condiţii optime de păstrare, însă nu apucă să stea prea mult aici, deoarece sunt livrate imediat pe piaţă. Datorită calităţii şi gustului foarte apreciate de consumatorii din zonă, ouale de aici sunt foarte căutate şi sunt recunoscute pe pieţele de desfacere sub denumirea de “ouă de Corbu”.
Pe lângă ferma de găini ouă consum, aici se mai afla o fermă pentru creşterea puilor de carne, în care funcţionează, în momentul de faţă, două hale ce au fost reabilitate şi dotate cu echipament nou şi modern pentru creşterea puilor de carne la standarde europene achiziţionat din Germania. În cele două hale sunt crescuţi 20.000 de pui, care, odată ajunşi la greutatea optimă, sunt sacrificaţi şi livraţi pe piaţă, la magazinele proprii. În ferma de pui funcţionează un centru de sacrificare propriu, pentru puii de carne, autorizat sanitarveterinar, singurul de acest gen din judeţul Constanţa. Dotat cu echipament complet pentru sacrificarea puilor în condiţii de zooigienă, conform normelor sanitar veterinare.

Agricultura
Cadrul natural în care îşi desfăşoară activitatea locuitorii comunei Corbu, are un potenţial favorabil pentru dezvoltarea unei agriculturi variate. Aşezarea geografică, relieful, condiţiile litologice şi hidrologice, clima, reţeaua hidrografică, solurile, prezintă însuşiri care au permis o largă utilizare agricola a teritoriului.
Agricultura comunei Corbu a avut şi are un caracter dominant cerealier, ea constituind ramura de bază în cadrul economiei locale. În perioada 1952 – 1990, activitatea în acest sector s-a desfăşurat în sistem cooperativizat, pe teritoriul comunei existând, în această perioadă, două cooperative agricole de producţie, însumând 11.629 ha, din care 9503 ha teren agricol, 8157 teren arabil, 1252 ha păşuni, 47 ha vii şi pepiniere, 185 ha teren forestier. În anul 2011 suprafaţa arabilă a ajuns la 9.210 ha, iar păşunile ocupă 536 ha.
Suprafaţa forestieră actuală deţine 144 ha, fiind formată din plantaţii de salcâm şi arbuşti şi situată în sud – vestul şi nordul satului Vadu. După punerea în posesie a ţăranilor, noii proprietari ai terenurilor agricole au format mai multe asociaţii la nivel de comună. Păşunile constituie o componentă principală a bazei furajere, în acest moment însumând o suprafaţă de cca 226 ha. Viile şi pepinierele ocupă 18 ha din terenul agricol al comunei. În nordul comunei este situat pepiniera în suprafata de 4 ha. Până în 1990 pe teritoriul comunei Corbu au existat şi livezi (de meri, gutui şi pruni) defrişate însă în anii de după 1990, iar terenul a fost transformat în teren arabil.
Terenul agricol este lucrat în sistem de arendă, de către asociaţiile agricole, în proporţie de 90% şi doar 10% este lucrat individual, de proprietari. Grâul – ocupă o suprafaţă de 3.100 ha, reprezentând 21% din suprafaţa arabila. Producţiile medii obţinute la hectar, sunt cuprinse în ultimii ani între 2.300-3.000 kg/ha. În medie, pe comună, a rezultat o producţie totală de aproximativ 1.960 t, mult scazută faţă de potenţialul agricol al zonei şi fata de producţiile maxim obţinute (5.672kg/ha în 1986). Porumbul se cultivă pe o suprafaţă de 1.056 ha, reprezentând 17 % din suprafaţa arabilă. Producţiile medii la hectar sunt cuprinse între 2.000 kg şi 4.200 kg. Orz şi orzoaică – s-au cultivat pe 1.100 ha reprezentând 7% din suprafaţa arabilă şi s-au obţinut recolte între 1.000 şi 2400 kg/ha. Rapiţa se cultivă pe 2.685 ha, reprezentând 16% din suprafaţa arabilă, floarea soarelui ocupând 1.300 ha. Cu lucernă sunt cultivate 37 ha.
Ramură de veche tradiţie, creşterea animalelor, se înscria printre principalele ocupaţii în cadrul economiei comunei Corbu. Creşterea ovinelor întalneste condiţii prielnice, iar păstoritul constituie o ocupaţie traditională pe teritoriul zonei. Predomină rasele cu lână fină şi semifină (Oaia Merinos de Palas). Porcul este crescut în majoritatea gospodăriilor, pentru consum propriu şi mai rar pentru vânzare, rasele de porcine întâlnite în zonă sunt: Mangalita, Marele Alb, Porcul românesc de carne.

Baza de Recepţie Cereale Corbu are o poziţionare avantajoasă faţă de Portul Constanţa şi Agigea, destinaţia finală a produselor cerealiere. Cu o capacitate de 35.000 tone, formată din 8 magazii şi 2 silozuri metalice, baza de recepţie are 2 buncăre de preluare şi 2 sisteme de condiţionare. Uscătorul are o capacitate de 400 tone/zi. Asigură o preluare la nivelul a 3.000 tone/zi, derulând un volum anual de 60.000 tone. Dispune de sisteme de aerare şi monitorizare a temperaturii produselor. Această unitate este rezultatul unui program de invesţii ce a constat în amenajarea şi construirea unor spaţii de înmagazinare adecvate, dotate cu buncăre de preluare, sisteme de condiţionare şi conservare care corespund standardelor legislative în vigoare (adoptate odată cu aderarea la Uniunea Europeană).
Se adresează în mod special fermierilor şi producătorilor locali din zonele Corbu, Vadu, Săcele, Istria, Piatra, Cogealac, Mihai Viteazu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Pantelimon, Crucea , Saraiu dar şi degrevării traficului de mărfuri din Portul Agigea.
Bazându-se pe capital privat român şi străin, compania este în dezvoltare continuă. Investeşte permanent şi îşi extinde serviciile din domeniile de activitate. Participă activ, atât prin preluarea din câmp, lotizarea în funcţie de calitate, condiţionare şi depozitare, cât şi prin contractarea acestora. Compania vine în întâmpinarea producătorilor locali cu logistica transportului, asigurată prin departamentul dezvoltat intern şi flota de maşini deţinută. Prin dotarea tuturor punctelor de lucru cu laboratoare pentru stabilirea calităţii, se identifică condiţiile necesare depozitării şi operaţiile necesare pentru condiţionare. Parteneriatele dezvoltate cu reprezentanţele Caselor de Comerţ Internaţionale vin sa închidă acest proces, prin contractarea produselor pentru vânzare.